Ce este factorul de putere?

Factorul de putere este definit ca raportul dintre puterea activa P si puterea
aparenta S a sistemului.

In regim sinusoidal se poate definii cosinusul unghiului dintre tensiune si curent.

s
Curentul de linie a masinilor de curent alternativ , transformatoarelor si altor
dispozitive inductive contine doua componente: curentul de magnetizare si
curentul ce produce putere.

Curentul de magnetizare este un curent ce produce fluxul magnetic n
masina. Aceasta componenta a curentului creeaza o putere reactiva Q, ce
este masurata n kilovoltiamperi reactivi (kvar).

Curentul ce produce puterea este un curent ce interactioneaza cu fluxul
magnetic pentru a produce cuplu masinii.

Factorul de putere scazut cauzeaza pierderi aditionale n sistem.

- Creste curentul la aceeasi putere activa

- Creste pierderile n conductoare de legaturia si dispozitive

- Determina micsorarea puterii active disponibile la borna unui transformator

- Determina micsorarea puterii active si aparente disponibile la borna unui generator sincron.

- Reduce puterea disponibila n sistem, micsoreaza stabilitatea sistemului.

Pentru a descuraja un factor de putere scazut al sarcinilor, majoritatea furnizorilor de energie electrica impun anumite forme de penalizare.

 

In exploatare, factorul de putere se determina ca o valoare medie, pe baza contorizarii consumurilor de energie electrica activa si reactiva ntr-un interval de timp specificat.

Factorul de putere stabilit n instalatiile electrice n lipsa surselor specializate de compensare a puterii reactive se numeste natural. Factorul de putere minim pe care trebuie sa-l asigure consumatorul la punctul de delimitare cu reteaua furnizorului pentru a nu plati energia reactiva consumata se numeste neutral; este stabilita la 0,92 pentru joasa tensiune si 0,95 n sistemul de medie/nalta tensiune. Factorul de putere pentru care cheltuielile de investitie si exploatare sunt minime se numeste optim; el este determinat pe baza unui calcul tehnico-economic.